Revoluţionarea lumii prin creativitate. (II) Pedagogii

Creativitatea oamenilor este naturală, cu o manifestare sporită în copilărie, dar aceasta scade în intensitate odată cu avansarea în vârstă, integrarea într-un sistem de învăţământ, maturizarea şi obţinerea unui loc de muncă într-un anumit domeniu. Ce se întâmplă în timpul acestui parcurs iniţiatic, ce se pierde, ce dispare?

Revoluţionarea lumii prin creativitate. (I) Copiii

Ce este creativitatea?

Când am păşit pentru prima oară în Academia de Creativitate, un loc sfinţit de oameni care te îndrumă să-ţi deschizi ochii şi inima, Alina m-a întrebat: „Ce este creativitatea?”. În acel moment, mi-au trecut prin minte câteva situaţii în care am fost creativă şi am răspuns concis şi abstract: „Nu contează ce, contează cum.” De exemplu, nu contează atât de mult ce cadou dăruieşti, ci, mai degrabă, felul cum îl dăruieşti; nu contează ce faci în fiecare zi sau în ce domeniu lucrezi, ci cum găseşti soluţii inovative pentru rezolvarea problemelor sau cum reuşeşti să aduci o schimbare benefică în mediul în care trăieşti. Însă, mi-am dat seama că răspunsul este destul de mic pentru o întrebare atât de mare, aşa că am început să caut informaţii, să ascult conferinţe, să citesc şi să găsesc exemple de creativitate.

Întregul articol despre revoluţionarea lumii prin creativitate are trei părţi, care vizează trei categorii de public: copiii, profesorii şi adulţii.

Fenomen uluitor în lumea copiilor: ploaie de ilustraţii căzătoare

Buletinul meteo, cu imaginile care exemplifică fenomene ale naturii; semnele de circulaţie, care ne indică o prioritate sau o interdicţie; fotografiile de familie, ţinute în cutii prăfuite sau albume îmbrăcate în piele; ilustraţiile de carte şi desenele animate, clasice sau moderne; cinematografia şi televiziunea, cu punctele forte, tehnologia avansată sau dependenţa nocivă – acestea sunt doar câteva exemple din valul de imagini vizuale care inundă vieţile adulţilor şi ale copiilor.